„Rezoluția Parlamentului European împotriva României, sub pretextul că apară statul de drept, desconsideră însăși valorile cuprinse în convențiile și tratatele invocate în preambul, valori pe care s-a fondat Uniunea Europeană. În primul rând, acest document este unul „politic”, după cum a spus și președintele Comisiei LIBE din Parlamentul European, motiv pentru care trebuie citit în această cheie, a partizanatului diferitelor grupări politice europene, cu partide afiliate și din România. Acest fapt explică probabil de ce documentul este un fel de ciorbă, în care fiecare grup politic european, împreună cu partidele lor aferente din România, și-a introdus propriile slogane, pentru vădite motive electorale”, a transmis, pe Facebook, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan.
Gîrbovan susține că, potrivit draftului, Parlamentul European exprimă „îngrijorări” cu privire la însăși acțiunea de legiferare, ceea ce contravine conceptului de stat de drept și democrație.
„Specific ordinii de drept, inclusiv în România, este că, din momentul în care un proiect de lege începe traseul în procedura legislativă în Parlament și până când întră în vigoare, acesta parcurge un drum lung și presărat cu filtre prin care opoziția, puterea, ICCJ, Președintele, Avocatul Poporului, CCR să poată interveni pentru a corecta, modifica, îmbunătăți orice text de lege ce încă nu a intrat în vigoare. Prin urmare, să te „îngrijorezi” cu privire la prevederi adoptate de Parlament, dar care NU au intrat în vigoare pentru că au fost declarate neconstituționale de către CCR, fapt ce demonstrează că filtrele din procedura legislativă specifice statului de drept funcționează, este pur și simplu absurd și demonstrează ignoranța sau disprețul respectivilor politicieni europeni pentru tot ce înseamnă, în fapt, procedura democratică de legiferare”, arată președintele UNJR.
Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România evidențiază faptul că documentul condamnă acțiuni care în acest moment sunt în plină anchetă penală, cum e intervenția jandarmeriei din 10 august.
„Această acțiune face obiectul unei anchete penale în curs de desfășurare, a cărei imparțialitate este esențială inclusiv la nivel de aparență. Este de-a dreptul ipocrit și contrar normelor statului de drept ca politicienii europeni să exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate, dar apoi să condamne și să se îngrijoreze când politicienii de la București fac același lucru cu alte anchete în curs. Ori le e permis tuturor politicienilor, indiferent că sunt de la București sau Bruxelles, să facă declarații și intervenții cu privire la anchete în curs, ori nu le e”, completează Gîrbovan.
Totodată, această rezoluție cu pretenții de apărare a statului de drept din România vorbește timid și despre „pretinsa interferență [a SRI] în cadrul activităților sistemului judiciar român”, spune șefa UNJR.
„Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că au fost deja publicate nu mai puțin de 5 protocoale secrete încheiate de Serviciul Român de Informații cu instituții din vârful sistemului judiciar, nefiind nici una scăpată (Parchet de pe lângă ICCJ – 2 protocoale, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecție Judiciară), Parlamentul European se referă la aceste acte concrete că fiind „presupuse”. Parlamentul European nici nu le condamnă și nici nu recomandă că aceste protocoale să fie imediat denunțate și efectele lor să fie făcute publice. Până la urmă, însă, se pare că și această firavă afirmație a fost scoasă din raport, în urma lobby-ului fostului procuror Monica Macovei, susțin mai multe surse citate în media. Ceea ce eu, ca judecător și cetățean român, văd din acțiunile Parlamentului European și a celorlalte instituții de la Bruxelles, ce pretind că apară valorile europene, este că în România ni se cere o justiție independentă cu jumătate de gură, adică numai față de politic, altfel fiind perfect firesc și „liniștitor” că aceasta să fie influențată de serviciile de informații, în baza unor protocoale secrete”, a transmis Dana Gîrbovan.
Președintele UNJR îi acuză pe politicienii de la Bruxelles că sunt preocupați de articole de lege ce nu au intrat în vigoare, dar nu scot un cuvânt despre doveditele protocoale secrete încheiate de justiție cu Serviciul Român de Informații.
„Să fie acesta „statul de drept european” pe care acești politicieni de la Bruxelles îl susțin și în țările lor, unul în care independența justiției și drepturile și libertățile individuale sunt „securizate” de servicii secrete în baza unor protocoale secrete? Nu acestea sunt valorile pe care s-a construit Uniunea Europeană și nici ale Europei mele. (…) Genul acesta de acțiuni al politicienilor de la Bruxelles este și cauza care generează euroscepticismul în România. Scepticism, însă, nu în valorile pe care s-a fondat Uniunea Europeană după al doilea război mondial, valori ce au făcut-o diferită față de Uniunea Sovietică, ci scepticism în faptul că acești politicieni chiar cunosc valorile care au făcut UE diferită de URSS și sunt capabili, cel puțin în cazul României, să susțină cu adevărat democrația și statul de drept”, a conchis Gîrbovan.
Rezoluția privind situația sistemului judiciar din România și respectarea statului de drept va fi votată, în Parlamentul European, în data de 14 noiembrie.
Potrivit draftului rezoluției, intrat în posesia MEDIAFAX, Parlamentul European este profund îngrijorat cu privire la potențialul de a submina independența sistemului judiciar. Sursa menționată vorbește și despre faptul că „APCE solicită României să respingă noile proiecte de legi care impun ONG-urilor obligații suplimentare de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu OSCE / BIDDO și să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare”.
În dezbaterea din Parlamentul European din luna octombrie, în care președintele Klaus Iohannis a prezentat viziunea țării asupra viitorului UE, Guy Verhofstadt a declarat: „După 30 de ani, din nou sunt îngrijorat de ceea ce se întâmplă în România”, și a invocat „aceste reforme dubioase care au subminat sistemul judiciar”, subminarea luptei anticorupție dar și „descoperirea protocoalelor secrete de care nu am auzit niciodată în altă țară”.
În luna august a acestui an, Verhofstadt, transmitea că „este necesar să ne asigurăm că sunt oprite omnipotența și manipulările efectuate de serviciile secrete. Este esențial ca România să se mențină pe calea reformelor și a politicilor progresive, mai ales în perspectiva mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene”.